Cei care vizitează în aceste zile orașul lui Brâncuși, devenit, de 11 ani, orașul deputatului absent Victor Viorel Ponta, pleacă cu senzația că al doilea război mondial nu s-a încheiat, că din cer plouă cu bombe, că bărbații de nădejde ai patriei sunt plecați pe front și că acasă au rămas doar lașii, ticăloșii și proștii. Când vezi sculpturile lui Brâncuși într-un asemenea hal de părăsire te gândești, instantaneu, că sigur este război și de aceea nu se îngrijește nimeni de aceste capodopere ale artei moderne. În realitate, la Târgu Jiu nu este nimic neobișnuit. Lucrurile decurg așa de peste zece ani.
Înainte de a prezenta cauzele vă propun să vedeți efectele.
Astăzi, Coloana Infinită – pilonul central al spiritualității românești – este mai ruginită ca niciodată. În 2013, Ponta a mințit că în 2014 va fi remetalizată. Nici vorbă să se fi ținut de cuvânt.
Prin urmare, modulele Coloanei Infinite sunt pline de rugină…
La baza Coloanei apar mereu scrijelituri noi, întrucât Primăria Târgu Jiu, ca proprietar al Ansamblului Brâncuși, nu este capabilă nici măcar să asigure paza sculpturilor.
Turiștii străini sunt șocați când găsesc astfel de scrijelituri pe o operă de o asemenea valoare.
Recent, pe una din sculpturile de pe Aleea Scaunelor a apărut o ”inscripție” proaspătă.
Autoritățile locale cresc veverițe în Masa Tăcerii?
Sculpturile din piatră sunt invadate de licheni, deoarece de ani de zile nu s-a mai făcut nici măcar o banală biocidare. În urma spălării barbare cu jet de apă sub presiune, din 2013, din sculpturile din piatră au zburat nu doar bucăți întregi, ci și absolut toate chiturile protectoare aplicate la ultima restaurare, în 2003. Așa se face că acum aceste sculpturi sunt pline de mini-scorburi care te fac să crezi că autoritățile locale pun la cale o crescătorie de veverițe, chiar în inima operelor lui Brâncuși.
Băncile lăsate de Brâncuși de-a stânga și de-a dreapta Porții Sărutului sunt invadate de licheni.
Masa Tăcerii este într-o stare de nedescris, după spălarea din 2013…
Scaunele care împrejmuiesc Masa Tăcerii, la fel …
Sculpturile care formează Aleea Scaunelor întregesc senzația de oraș bombardat, cu capodopere de artă abandonate.
După fiecare ploaie sculpturile se umplu de nămolul adus, pe milioane de euro, direct din Statele Unite ale Americii. Nimeni nu se îngrijește să le curețe. Nămolul se usucă cu timpul, și este spălat pe cale naturală, la ploaia următoare. Consecințele asupra operelor sunt, însă, ireversibile.
La această stare de fapt, pe lângă autoritățile locale își dau tot concursul și Inspectoratul Județean de Poliție Gorj, și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, care țin la sertar, de ani de zile, dosarul penal privind spălarea cu jet de apă sub presiune a acestor opere. De ce? Pentru că operațiunea a fost coordonată de Iulia Vână, una din iubirile din tinerețe ale lui Ponta, care a și impus-o viceprimar al Târgu Jiului, pe probleme de cultură…
Între timp, Iulia Vână a demisionat, sperând că Ponta o va promova într-un post guvernamental. În locul ei, primarul Florin Cârciumaru l-a impus ca viceprimar pe Adrian Tudor, șeful lipitorilor de afișe ai PSD Gorj. El coordonează acum ”problema Brâncuși”!
Centrul Brâncuși, instituție parazitară
De mai mulți ani, la Centrul Brâncuși, structură din subordinea Primăriei creată pentru monitorizarea, conservarea și punerea în valoare a Ansamblului Brâncuși, nu lucrează nici măcar un singur specialist în monitorizarea, conservarea și punerea în valoare a operelor de artă. Cu totul și cu totul inexplicabil este faptul că în ciuda apelurilor repetate venite dinspre o parte din firava societate civilă locală, autoritățile refuză cu obstinație să creeze instrumente reale pentru administrarea Ansamblului Brâncuși. Iar efectele se văd. Mai mult, noul director al Centrului Brâncuși, fostul ziarist Doru Strâmbulescu, refuză să-și publice proiectul managerial. De pe site-ul Centrului Brâncuși nu putem afla nici măcar calendarul de activități al instituției.
Concert semi – funerar, la Stradivarius, printre ruine. Deci, primarul are grijă de Brâncuși!
Există, deasupra acestui dezastru, și o tichie de mărgăritar. La Târgu Jiu, penibilul atinge cote infinite. Zilele viitoare va fi organizat de către Primărie, pe bani grei, un concert semi-funerar, printre aceste ruine, în așa fel încât marea masă a electoratului să înțeleagă că primarul din ultimii 15 ani, Florin Cârciumaru, se îngrijește intens de Ansamblul Brâncuși, dimpreună cu finul său, viceprimarul Adrian Tudor.
Cum au contribuit Ponta și Vișoianu la acest dezastru
O contribuție directă la desăvârșirea acestui dezastru o au premeirul Victor Ponta și fostul său consilier Cornel Vișoianu.
În februarie 2014, o comisie internațională de experți angajați de guvern au evaluat, la Târgu Jiu, amploarea traumelor produse operelor din piatră ca urmare a spălării cu jet de apă sub presiune. Tot atunci, șeful comisiei internaționale, Radu Boroianu, la acea vreme ministru secretar de stat la Ministerul Culturii, a adoptat, cu acordul premierului, o decizie drastică: a interzis autorităților locale să se mai apropie de operele lui Brâncuși, pentru a nu le traumatiza în continuare. În plus, a anunțat că mai multe institute de cercetare din România vor crea un grup mixt de specialiști care va genera un manual clar, cu modalitățile concrete de întreținere și conservare a operelor din piatră.
Din păcate, imediat după ruperea USL-ului, Radu Boroianu a plecat din fruntea Ministerului Culturii, la doar câteva zile după anunțul făcut la Târgu Jiu, iar dosarul generat de comisia de experți internaționali a ajuns, prin decizie a premierului, la consilierul său, Cornel Vișoianu, care n-a făcut absolut nimic în continuare. Mai mult, s-a blocat, total, absolut necesara constituire a grupului de experți care trebuia să elaboreze manualul de întreținere și conservare a operelor din piatră.
Pentru UNESCO, Ansamblul Brâncuși este o operă oarecare
În contextul grijei deosebite cu care este administrat de autorități, UNESCO a respins candidatura Ansamblului Brâncuși la un loc pe lista celor mai importante opere de artă ale umanității. În raportul oficial emis de ICOMOS, structură a UNESCO, se arată că Ansamblul Brâncuși nu formează un tot unitar, suferă la capitolul autenticitate și nu este o operă de geniu, în integralitatea sa. Întrucât raportul de evaluare este de notorietate internațională, valoarea propriu-zisă a Ansamblului Brâncuși s-a diminuat foarte mult, în rândurile experților de artă dar și al consumatorilor de turism cultural. Statul român a cheltuit zeci de miliarde de lei vechi pentru susținerea acestei candidaturi. De elaborarea dosarului de admitere pe lista UNESCO s-au ocupat, însă, niște amatori. Dovezile sunt detaliate aici.
La modul batjocoritor în care este tratat Brâncuși la Târgu Jiu o contribuție substanțială își aduc și oamenii de cultură locali, care sunt total dezinteresați de soarta Ansamblului Sculptural ”Calea Eroilor”. Mai mult, la Târgu Jiu ființează o universitate de stat ce poartă numele părintelui sculpturii moderne, dar este total absentă din ”problema Brâncuși”.
Se va autosesiza Parchetul General?
În mod normal, Parchetul General ar trebui să se autosesizeze și să cerceteze cine sunt creierele și instrumentele prin intermediul cărora este distrus continuu, deliberat, Ansamblul Brâncuși.
