Judecătoarea Mihaela Surdoiu de la Tribunalul Gorj a încălcat, cu bună știință, Codul Muncii și Legea Educației Naționale, pronunțând o hotărâre judecătorească prin care obligă Universitatea ”Constantin Brâncuși” (UCB) să-i plătească ilegal Luminiței Popescu – fost rector, în prezent președinte al Senatului – despăgubiri de peste 45.000 de euro. În acest litigiu, Luminița Popescu s-a judecat cu UCB în timp ce o conducea, ca rector. Deci s-a judecat cu ea însăși.
Așa cum dovedim în prezenta anchetă de presă, UCB n-a făcut niciun fel de opoziție și chiar a cerut judecătoarei Surdoiu, prin prorectorul Gabriela Dobrotă și prin jurista Maria Cocolea (foto), să oblige universitatea la plata celor peste 45.000 de euro,în favoarea Luminiței Popescu.
La scurt timp după pronunțarea hotărârii judecătorești vădit nelegale, judecătoarea Mihaela Surdoiu a fost recompensată cu funcția de președintă a Secției de Conflicte de muncă și asigurări sociale, la propunerea președintei Tribunalului Gorj, Laura Mihaela Sarcină și cu acceptul președintelui Curții de Apel Craiova, Adrian Glugă (foto).
Dreptatea este întotdeauna pentru VIP-uri și doar accidental pentru oamenii de rând
La Târgu Jiu, VIP-urile din politică, din instituțiile publice și din afaceri plutesc deasupra legii, deservite de slugile lor din justiție. În majoritatea entităților publice s-au creat rețele infracționale care primesc periodic certificate de bună purtare de la protectorii lor din Poliție și Justiție. În timp ce instituțiile și companiile de stat devin tot mai nefuncționale și mai golite de specialiști, șefii lor acumulează averi din ce în ce mai mari și levitează tot mai sus, deasupra legii. Mai jos, cazul unui grup infracțional din UCB, susținut de judecătoarea Mihaela Surdoiu.
În 2016, Luminița Popescu a fost desemnată rector, pe un mandat de 4 ani, așa cum prevedea atunci Legea Educației Naționale. Adică un total de 1461 de zile.
Pentru judecătoarea Surdoiu, 4 e mai mare decât 7 și decât 9
Anticipând, vă spunem că în 27.03.2023, când Luminița Popescu deja efectuase jumate din mandatul ei de 4 ani, ca rector, și își primise salariile cuvenite, judecătoarea Mihaela Surdoiu i-a acordat ilegal despăgubiri egale cu salariul de rector pe o perioadă de încă 5 ani. Această hotărâre încalcă Legea Educației Naționale, care în 2016 prevedea că mandatul de rector nu poate fi mai mare de 4 ani. Așadar, cum a calculat judecătoarea Surdoiu despăgubiri egale cu salariul de rector pe 5 ani, din moment ce mandatul nu putea depăși 4 ani, iar Luminița Popescu, în ziua pronunțării hotărârii, deja efectuase 2 ani din cei 4 ani de mandat, și era împuternicită prin ordin de ministru să rămână rector și pentru restul de 2 ani din mandat, adică până în 2025? Cum poate fi 4 mai mare decât 2 + 5 și decât 2 + 5 + 2? Unde s-a pomenit salariu de rector pe 9 ani la un mandat de 4 ani?
Mai mult, în motivarea hotărârii vădit nelegale, judecătoarea Surdoiu se prevalează de art. 80 din Codul Muncii, care prevede că despăgubirile trebuie să fie egale cu salariile care i se cuveneau. Or, Surdoiu a hotărât că i se cuvin salariile pe 5 ani, deși Legea Educației Naționale prevedea că mandatul de rector nu poate fi mai mare de 4 ani.
La 05.05.2017, Luminița Popescu este revocată din funcția de rector. Urmează mai multe litigii în justiție, între Luminița Popescu și UCB. Fără ca instanțele judecătorești să se fi pronunțat definitiv și irevocabil, Luminița Popescu este repusă în funcția de rector după mai bine de 5 ani, la 09.06.2022, printr-un ordin de ministru care o împuternicea să efectueze, până în data de 09.02.2025, restul din mandatul de 4 ani obținut în 2016.
Imediat după ce redevine rector, Luminița Popescu cheamă în judecată UCB, și cere Tribunalului Gorj să oblige universitatea să-i plătească despăgubiri egale cu salariul de rector pe o perioadă de 5 ani, de la 05.05.2017 până la 09.06.2022. Este intervalul în care nu și-a putut exercita mandatul de rector, dar a rămas angajată a universității, ca profesor.
Motivele legale pentru care judecătoarea Surdoiu trebuia s-o trimită la plimbare pe Popescu
Legal era ca judecătoarea Mihaela Surdoiu s-o trimită la plimbare după cel mult două termene, deoarece:
– nu poți cere salariul de rector pe 5 ani, din moment ce durata maximă a mandatului e de 4 ani.
– în ziua în care Surdoiu a pronunțat hotărârea, Luminița Popescu își efectuase 2 ani din mandat, primise salariile pe cei 2 ani, și era împuternicită să rămână rector încă 2 ani (până în 2025) și, implicit, să încaseze și restul de salarii. Deci nu înregistra nicio pagubă.
– Codul Muncii putea obliga universitatea la plata salariilor pe intervalul de 5 ani, în care Luminița Popescu s-a judecat cu UCB, dacă ar fi fost concediată dintr-un post pe care-l ocupa pe perioadă nedeterminată, cum ar fi acela de profesor. Dar Popescu, în această perioadă, a rămas angajată în UCB. Nu a fost concediată ca profesor ci doar revocată din funcția de rector.
– Codul Muncii spune, la art. 80, că în situația revocării ilegale din funcția de rector (așa cum este cazul Luminiței Popescu), trebuie să i se achite despăgubiri egale cu salariile de care ar fi beneficiat ca rector, dacă nu ar fi fost demisă ilegal. Dar, repetăm: în ziua pronunțării hotărârii, Luminița Popescu își efectuase jumate din mandat. Cum a inventat judecătoarea Surdoiu încă 5 ani de mandat, ca rector, și salariile aferente, e o chestiune care merită dezbătută din perspectivă … medicală, nicidecum juridică.
Despăgubirea ilegală de peste 45.000 de euro, calculată și propusă chiar de Dobrotă și Cocolea
Așa cum era de așteptat, UCB n-a făcut nicio opoziție în acest litigiu. Mai mult, așa cum probăm prin documentele de mai jos, prorectorul Gabriela Dobrotă și jurista Maria Cocolea chiar s-au grăbit să calculeze că Luminiței Popescu i se cuvin peste 45.000 de euro, despăgubiri, de la UCB. Iar din moment ce părțile din proces au avut acest punct de vedere comun, judecătoarea Surdoiu nu s-a mai împiedicat nici de Legea Educației Naționale, nici de Codul Muncii, și-a dat, ca la lăutari, fără număr, că doar banii nu-s de la dânsa de-acasă, ci de la statul român: peste 45.000 de euro, despăgubiri, Luminiței Popescu.
Probăm toate aceste aspecte prin hotărârea judecătorească publicată mai jos.
Hop și răsplata: Surdoiu, promovată președintă de secție
Fiindcă s-a dovedit a fi o judecătoare de nădejde, la scurt timp după pronunțarea acestei hotărâri nelegale Surdoiu a fost desemnată președintă a Secției de Conflicte de muncă și asigurări sociale, la propunerea președintei Tribunalului Gorj, Laura Mihaela Sarcină și cu acceptul președintelui Curții de Apel Craiova, Adrian Glugă. Din caracterizarea elogioasă pe care i-o face Laura Mihaela Sarcină, înțelegem că Surdoiu are o experiență profesională de 20 de ani ca judecător și că toți colegii se uită la dânsa ca la soare.
În ultimele luni, Luminița Popescu s-a judecat cu UCB în mai multe dosare. În toate, UCB-ul a fost reprezentat de prorectorul Gabriela Dobrotă și de jurista Maria Cocolea, care n-au ieșit din pledoariile anti-UCB dictate de Luminița Popescu.
Popescu, sancționată de Curtea de Apel București. Schemă infracțională, arhi-uzitată
Fiind o personalitate ”copleșitoare” și expansivă, de multe ori Luminița Popescu a ajuns să pună concluzii, în fața unor judecători, atât în nume propriu cât și pentru partea adversă, adică pentru UCB. Așa s-a ajuns să se constate, în scris, de Curtea de Apel București, în dosarul 4573/3/2022, că Luminița Popescu avea dublă calitate, de reclamant și de pârât, că se afla în conflict de interese, că UCB-ul era lipsită de apărare, dispunându-se, în consecință, desemnarea unui curator care să reprezinte universitatea în litigiul cu rectorul.
În toate aceste dosare, Luminița Popescu a folosit aceeași schemă infracțională, desemnând-o pe prorectorul Gabriela Dobrotă să reprezinte UCB-ul și trimițând-o pe jurista Maria Cocolea să pledeze anti-UCB în fața judecătorilor.
Dobrotă, 31.000 de euro în 2022
La schimb, Dobrotă a acumulat în 2022 venituri de peste 31.000 de euro, de la UCB.
La rândul ei, jurista Maria Cocolea a primit, la propunerea expresă a Luminiței Popescu, o mărire de salariu de 30%.
Jurista Cocolea e căutată de 7 ani de polițiștii gorjeni
În plus, Cocolea este nevoită să execute orice mizerie i se cere deoarece este dată în urmărire de aproape 7 ani, pentru săvârșirea infracțiuni de furt, dar oamenii legii încă nu reușesc să o găsească. E tot un caz mai degrabă … medical, pe care-l vom detalia separat. Până atunci, vă facilităm vizionarea acestor imagini prin care, în 03.10.2017, IPJ Gorj cerea populației să sprijine oamenii legii care nu reușeau s-o găsească pe Cocolea Maria. Pentru această infracțiune de furt, n-a primit nici măcar o amendă, fiindcă IPJ Gorj încă n-a găsit-o. Și cât timp va lăsa ”la aprecierea instanței” și va pleda anti-UCB în toate litigiile în care UCB se judecă cu șefii ei din … UCB, nici nu o vor găsi.
Totuși, încă este în vigoare Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, potrivit căreia ”consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile ţării. Consilierul juridic este obligat ca, în concluziile orale sau scrise, să susţină cu demnitate şi competenţă drepturile şi interesele legitime ale autorităţii sau persoanei juridice pe care o reprezintă”
Grupul infracțional, între coperți, la DNA: dosarul 70/P/2023
Acțiunile desfășurate de acest grup infracțional constituit din Luminița Popescu, Gabriela Dobrotă, Maria Cocolea și alți angajați ai UCB sunt cercetate de Direcția Națională Anticorupție în dosarul 70/P/2023. Din informațiile noastre, DNA a ridicat înscrisuri doveditoare de la mai multe instanțe judecătorești.
Curtea de Apel Craiova bâjbâie de 8 luni. 4 amânări, în apel
Instituțiile publice au obligația să atace cu recurs sau cu apel hotărârile judecătorești potrivnice. Așadar, Luminița Popescu, prin cele două slugi – Gabriela Dobrotă și Maria Cocolea – a depus apel din partea UCB, cerând, de ochii lumii, să fie anulată hotărârea Tribunalului Gorj, care obliga universitatea să-i plătească peste 45.000 de euro.
Curtea de Apel Craiova a înregistrat recursul în 17.05.2023, dar judecătorii din subordinea președintelui Adrian Glugă încă bâjbâie. Au dat deja 4 amânări. Nu le e clar dacă judecătoarea Surdoiu trebuie să binedispună mafia locală sau să țină cont de Codul Muncii și de Legea Educației Naționale.
Între timp, Curtea de Apel București, în dosarul 4573/3/2022 a hotărât definitiv că Lumimnița Popescu a fost repusă ilegal în funcția de rector. De aceea a fost revocată încă o dată, în data de 03.01.2024. În total, din mandatul de 4 ani, a efectuat 997 de zile, adică peste doi ani și jumătate. I-au mai rămas de efectuat 464 de zile, adică un an și ceva, pentru care, într-adevăr, conform art. 80 din Codul Muncii, i se cuvine plata unor despăgubiri egale cu indemnizația de rector. Dar între despăgubiri pentru un an și câteva luni și despăgubiri pe 5 ani e o diferență egală cu aceea care există între Surdoiu și o judecătoare cu frică de Dumnezeu și cu respect pentru ideea de justiție.
Legăturile subterane dintre instanțele judecătorești fac tot mai multe victime
Atât pentru acei avocați din Gorj, care încearcă să-și facă meseria cu profesionalism și bună credință, cât și pentru majoritatea justițiabililor din zonă sunt tot mai evidente rețelele subterane care leagă instanțele din județ de Curtea de Apel Craiova. Mizerii, ca cea descrisă mai sus, și motivări sub nivelul de argumentare al unui interlop fără școală, sunt validate, de regulă, ca legale de judecătorii Curții de Apel Craiova.
În perioada următoare vom prezenta mai multe dosare care ilustrează viziunea despre justiție a președintelui Curții de Apel Craiova, Adrian Glugă, și a principalilor lui colaboratori, împreună cu care împarte ”dreptatea”, în Oltenia.
2 Comentarii